fbpx
moise guran

Vestea cu adevărat proastă nu e că scade economia, ci că relansarea ei depinde doar de noi

Bun, deci scenariile de bază privind economiile lumii, sunt acum cele care erau prezentate cu două luni în urmă ca variante pesimiste, pentru cazul că mai apare un val epidemic. Variantele pesimiste de acum sunt, fără exagerare, filme de groază – o scădere cu 8% a economiei mondiale în 2020 (7-8 mii de miliarde de dolari) ar fi ca și cum ar dispărea de pe fața pământului jumătate de Europă, sau doar Franța, Germania și UK la un loc. Asta ca să mai și vizualizați puțin cifrele astea, care probabil că nu spun mare lucru altfel. Acest scenariu pesimist aparține Băncii Mondiale (a fost publicat luni seara), care precizează însă că scenariul său de bază este o scădere de doar 5,9% a economiei mondiale, adică, în aceeași termeni, ca și cum ar dispărea doar Franța și Germania, fără UK. Vestea bună, este că, în acest scenariu de bază, România ar avea o scădere de -5,7% în 2020, urmată de o creștere de +5,4% anul viitor. Adică un scenariu în V – o recesiune abruptă, urmată de o revenire rapidă. Vestea proastă este că, dacă scăderea este certă (și eu zic că va fi semnificativ mai mare de 5,7%), revenirea depinde doar de noi.

Dincolo de cifrele astea, oricât de mari ar fi ele, trebuie să vezi joburi pierdute, cele mai multe din sfera serviciilor, dar și populații mari (sute de mii sau milioane de oameni) capabili sau nu să se reorienteze. Din păcate inerția profesională, inflexibilitatea și reticența la nou, derivă din nivelul educației, în sensul că este invers proporțională cu aceasta – națiunile cu o educație a muncii mai bună se adaptează mai repede. Aici nu e vorba însă numai de angajați ci și de angajatori, de capacitatea firmelor de a abandona un segment de piață care nu mai merge, pentru a deschide altul, nou, necunoscut și, deci, înspăimântător ca orice teren neeplorat.

Nu în ultimul rând, în condițiile politicilor semnificative de stimulare economică ale UE (banii ăia mulți) mai e vorba și de capacitatea guvernelor de a se adapta rapid și de a aprecia corect ce sectoare trebuie stimulate în fiecare țară în parte.

Paranteză. Așa cum mai spuneam cu altă ocazie, nu e fezabil să-ți imaginezi că vei stimula sectorul IT din județul Vaslui, pentru că nu există o universitate de profil acolo. E de bun simț. Pe de altă parte, este complet greșit să lași județul Vaslui, sau alte județe cu un profil similar (puțin industrializat), în afara schemei de stimulare economică, pe ideea că viitorul e în IT, iar cine nu se adaptează nu contează. Poate nu va produce IT-iști în următorul deceniu, dar sigur ar putea să producă mai mult decât grâu (valoare adăugată mică) exportat prin Egipt la un preț care depinde mai mult de cât a plouat în Rusia decât de vrednicia oamenilor din Vaslui. Precizez faptul că Vaslui e doar un exemplu generic, putea fi Mehedinți, Telorman, Giurgiu sau multe altele. Paranteză închisă.

Citește mai mult pe www.moise.ro