fbpx
todaymedia.ro

SCRISOARE DESCHISĂ cu privire la adoptarea unor măsuri urgente pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice

Organizaţiile neguvernamentale care alcătuiesc Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor (https://violentaimpotrivafemeilor.ro) salută deschiderea dumneavoastră în favoarea adoptării unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, în contextul anchetei penale a vloggerului Alexandru Bălan (“Colo”) pentru instigare publică la săvârşirea infracţiunii de viol, agresiune sexuală şi act sexual cu un minor în mediul online, dar şi al ameninţărilor ulterioare primite de membre ale Centrului FILIA (ONG care a depus plângerea penală).

Considerăm importantă recunoaşterea publică de către dumneavoastră a necesităţii adresării imediate a problemei violenţei împotriva femeilor, atât prin responsabilizarea actorilor direct implicaţi în cazurile de violenţă, cât şi prin campanii de educare a cetăţenilor. Larga răspândire în societate a cazurilor de violenţă de gen demonstrează celeritatea cu care trebuie asumate şi adoptate astfel de măsuri la nivel guvernamental.

Amintim că:

* 1 din 4 femei din România a fost agresată fizic sau sexual de partenerul său cel puţin o dată în viaţă (FRA 2014);

* În 2019, au avut loc aproximativ 25 000 de cazuri de loviri sau alte violenţei în familie, majoritatea agresorilor fiind bărbaţi (91%), iar a victimelor, femei (70%);

* Mai mult de jumătate dintre români (55%) consideră violul justificat în anumite circumstanţe, ca de exemplu pe fondul consumului de alcool sau pentru că o femeie poartă “haine provocatoare” (EuroBarometrul privind violenţa de gen, 2016).

Având în vedere că în 2019 au fost emise de către instanţele judecătoreşti 7899 de ordine de protecţie (dintre care o treime au fost încălcate) şi alte 7986 de ordine de protecţie provizorii emise de poliţişti la faţa locului, solicităm adoptarea de urgenţă a legislaţiei pentru sistemul de supraveghere a agresorilor folosind sisteme electronice. Totodată, reamintim cazul din luna februarie 2020, când o femeie din localitatea Chitila, judeţul Ilfov, a fost ucisă de partener în ciuda ordinului de protecţie pe care îl deţinea, acesta fiind doar un exemplu dintre crimele în familie care au loc în România. Amintim şi susţinerea anterioară exprimată de dumneavoastră cu privire la adoptarea unei astfel de măsuri în regim de urgenţă.

De asemenea, solicităm şi formarea continuă a personalului din subordinea Ministerului Afacerilor Interne care lucrează cu cazuri de femei victime sau supravieţuitoare pentru combaterea prejudecăţilor acestora legate de etnia, statutul social, apartenenţa religioasă sau orientarea sexuală a femeilor pe care au datoria să le ajute. Mai mult, susţinem şi înfiinţarea unei echipe mixte femeie-bărbat de agenţi de poliţie care să instrumenteze aceste cazuri, având în vedere atitudinile conservatoare existente în societatea românească şi, implicit, printre profesioniştii care gestionează cazurile de violenţă în familie: 72% dintre români consideră că o soţie ar trebui să asculte/să se supună întotdeauna soţului ei (Pew Research, 2017); 70% sunt de părere că bărbatul este capul familiei (Barometrul de gen 2018).

Reiterăm susţinerea Reţelei pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor pentru:

* modificarea Codului Penal astfel încât cercetarea agresorilor să continue chiar dacă victima îşi retrage plângerea,

* bugetarea adecvată a programelor de prevenţie, conştientizare şi educaţie în rândul copiilor, tinerilor şi adulţilor privind egalitatea de gen,

* alocarea de fonduri pentru înfiinţarea centrelor specializate pentru cazurile de violenţă sexuală cu personal specializat care să acţioneze în interesul victimelor, prin consiliere psihologică şi consiliere legală.

Noi, organizaţiile neguvernamentale din cadrul Reţelei, ne exprimăm deschiderea spre dialog în vederea implementării eficiente a acestor măsuri. Adoptarea lor creşte şansele reducerii cazurilor de violenţă împotriva femeilor şi promovează o cultură a egalităţii de gen în care experienţele diferite ale femeilor sunt adresate corespunzător şi valorificate în aceeaşi măsură ca cele ale bărbaţilor.

Organizaţii membre ale Reţelei VIF:

1. Asociaţia TRANSCENA, Bucureşti

2. Asociaţia Femeilor Împotriva Violenţei ARTEMIS, Cluj-Napoca

3. Fundaţia SENSIBLU, Bucureşti

4. Asociaţia GRADO – Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului, Bucureşti

5. Fundaţia Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Bucureşti

6. Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen – A.L.EG., Sibiu

7. Asociaţia Centrul FILIA, Bucureşti

8. Asociaţia FRONT, Bucureşti

9. Asociaţia ANAIS, Bucureşti

10. E-ROMNJA – Asociaţia pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome, Bucureşti

11. Institutul Est European pentru Sănătatea Reproducerii – IEESR, Tg. Mureş

12. Fundaţia Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară – CMSC, Iaşi

13. Asociaţia PAS ALTERNATIV, Braşov

14. Asociaţia pentru Promovarea Femeilor din România, Timişoara

15. Asociaţia ATENA DELPHI, Cluj-Napoca

16. Asociaţia SEVA – Şanse egale – Valoare – Autoritate, Suceava

17. Asociaţia SPICC – Solidaritate, Participare, Incluziune, Comunicare, Cooperare, Timişoara

18. Asociaţia Quantic, Bucureşti

19. Asociaţia All for Family, Constanţa

20. Asociaţia Femeilor Universitare, Bucureşti

21. Asociaţia VIS, Constanţa

22. Asociaţia Psihosfera, Braşov

23. Asociatia Business Professional Women – Romania

24. Asociatia Szentkereszty Stephanie Egyesulet

Persoană de contact:
Andreea Rusu – Centrul FILIA
Email: andreea.rusu@centrulfilia.ro