fbpx
scoala
Foto - Agerpres

Şapte soluţii propuse de World Vision România pentru începerea în siguranţă a şcolilor: Proiectul de norme publicat de Ministerul Sănătăţii trebuie modificat

Fundaţia World Vision România a transmis către Ministerul Sănătăţii, în cursul zilei de 20 august, un set de modificări pentru Proiectul Ordinului pentru aprobarea Normelor privind instituirea de măsuri sanitare şi de protecţie în unităţile de învăţământ în perioada pandemiei COVID-19, modificări pe care Fundaţia le consideră esenţiale pentru începerea în siguranţă a şcolilor.

Proiectul publicat marţi, 18 august, pe site-ul Ministerului Sănătăţii, poate fi citit aici http://www.ms.ro/acte-normative-in-transparenta/#b3cfd961jv şi este în dezbatere publică.

Cele şapte modificări importante propuse de Fundaţia World Vision România pentru începerea în siguranţă a şcolilor sunt:

1. Şcolile şi autorităţile locale trebuie informate din timp cu privire la scenariul de funcţionare, pentru a putea organiza începutul de an şcolar conform normelor

Conform proiectului de norme propuse de Ministerul Sănătăţii, unităţile de învăţământ şi autorităţile locale nu sunt implicate în luarea deciziilor cu privire la scenariul adoptat, însă joi, 10 septembrie, vor afla cum vor funcţiona, practic, de pe 14 septembrie.

Astfel, şcolile au la dispoziţie o sigură zi, 11 septembrie, pentru a se pregăti şi pentru a informa copiii şi părinţii. Acest interval este insuficient pentru ca şcolile să se pregătească temeinic în această situaţie excepţională. Este important ca şcoala să înceapă la timp, dar şcolile şi autorităţiler locale trebuie informate cu privire la scenariul pe care trebuie să îl aplice urgent!

2. Bugetele locale trebuie să aibă fonduri alocate pentru a asigura respectarea normelor. Altfel, regulile rămân doar pe hârtie, fiind imposibil de pus în practică

Conform normelor, autoritatea publică locală trebuie să asigure personalul medico-sanitar pentru şcolile fără cabinete şcolare şi resursele materiale şi financiare pentru combatarea răspândirii infecţiei.

Realitatea din teren, însă, arată altfel. Fundaţia World Vision România a primit semnale de la şcoli din mediul rural şi autorităţi locale cu privire la resursele insuficiente pe care le au la dispoziţie. De exemplu, într-una dintre comunităţile în care Fundaţia activează, Primăria spune că are buget pentru a asigura doar cinci măşti reutilizabile per elev tot anul. Acest lucru în condiţiile în care sunt necesare foarte multe materialele pentru redeschiderea şcolii în siguranţă, dintre care amintim produse de igienă, de curăţenie, şi, cel mai important, personalul care trebuie să asigure curăţenia riguros şi cu o frecvenţă crescută.

Pentru ca regulile elaborate de Ministerul Sănătăţii să poate fi cu adevărat puse în practică mai ales în şcolile din comunităţile din mediul rural, este esenţială o bugetare adecvată, precum şi acordarea de timp şcolilor pentru a se putea organiza.

3. Trebuie precizat clar în norme cine va asigura măştile pentru elevi şi profesori! Responsabilitatea nu trebuie transferată pe părinţi fără a ne asigura că aceştia sunt pregătiţi

În proiectul de ordin nu este precizat cine trebuie să asigure măştile pentru elevi şi cadrele didactice şi nedidactice. Dacă asigurarea măştilor pentru elevi intră în responsabilitatea părintelui, trebuie găsită o modalitate de ajutor pentru familiile care nu pot asigura necesarul de măşti pe întregul an, pentru toţi copiii din familie.

Mai mult, triajul zilnic se face de către părinţi, acasă, cu termometrul personal, însă nu este precizat dacă şi cine se asigură că toţi părinţii au în casă un termometru sau pot să-l achiziţioneze.

Aceste detalii sunt extrem de importante, mai ales în mediul rural, acolo unde bugetul familiilor s-a diminuat considerabil în pandemie, conform unei cercetări realizate de World Vision România în perioada 10 mai – 27 iunie 2020. La nivel naţional, peste 60% dintre părinţii din rural nu au lucrat, iar 40% dintre cei chestionaţi nu au reuşit să asigure deloc sau au asigurat parţial alimentele, medicamentele sau produsele de igienă.

4. Trebuie realizat un protocol clar pentru analiza stării de sănătate a elevilor, iar cadrele didactice trebuie instruite!

Conform proiectului, la prima ora de curs, cadrele didactice trebuie să aprecieze starea de sănătate a elevilor prin observaţie atentă şi întrebări. Fără un protocol şi o instruire corespunzătoare, această măsură nu va crea niciun efect, având în vedere că la şcoală nu se măsoară temperatura, iar dacă elevii sunt febrili, trebuie izolaţi. Febra este un semn care se măsoară obiectiv, nu pe bază de observaţie!

5. Analiza situaţiei epidemiologice în şcoli trebuie făcută periodic, nu doar la începutul şcolii

În proiectul publicat, este prevăzută o analiză a situaţie epidemiologice doar la începutul şcolii. Nu este însă prevăzută frecvenţa cu care se va analiza situaţia epidemiologică pe parcursul anului şcolar, de către cine şi în ce mod.

6. Măsurile pentru elevii şi personalul din unităţile de învăţământ aflate în grupele de risc sunt incomplete şi dificil de pus în practică în mod real

Conform proiectului, personalul didactic şi non-didactic aflat într-una dintre grupele de risc revine la şcoală doar cu avizul medicului de medicina muncii. Deşi în categoriile de risc sunt incluse persoanele vârstnice, proiectul nu menţionează clar vârsta, iar în cazul celor cu boli cronice şi boli care scad imunitatea aceste afecţiuni nu sunt menţionate.

În mod similar, elevii din grupele de risc trebuie să revină la şcoală cu avizul medicului. Cu toate acestea, nu sunt clar menţionate criteriile de includere într-una dintre categoriile de risc şi nici cum identifică şcoală elevii din aceste grupe.

Mai mult, conform proiectului, şcoala trebuie să monitorizeze cu mai multă atenţie măsurile de protecţie şi de igienă în cazul elevilor cu boli cronice. Nu se precizează, însă, de unde ştie şcoala care sunt aceşti elevi şi ce standarde trebuie aplicate “pentru a acorda mai multă atenţie” acestor măsuri.

7. Copiii defavorizaţi trebuie să primească în continuare masă caldă în şcoli!

Conform proiectului, accesul oricăror persoane străine (părinţi, alţi însoţitori etc) va fi interzis în afara cazurilor excepţionale, unde este necesară aprobarea conducerii şcoli. Pentru elevii defavorizaţi, în special cei din mediul rural, primirea de masă caldă la şcoală este extrem de importantă: de multe ori, este singura masă caldă din zi pentru aceşti copii. Este important ca programele de masă caldă în şcoli, cum sunt cele implementate în cadrul proiectelor Fundaţiei World Vision România, să continue, iar autorităţile trebuie să clarifice cum se va putea face livrarea de masă caldă în condiţii de siguranţă începând din septembrie.

“Este clar că elevii din România trebuie să-şi continue educaţia începând din toamnă în cea mai bună formă posibilă având în vedere pandemia de COVID-19. Acolo unde există această posibilitate, copiii vor merge fizic la şcoală, însă este foarte important să se ia toate măsurile necesare pentru ca acest lucru să se întâmplă în siguranţă. Descentralizarea deciziei cu privire la organizarea anului şcolar este un lucru bun, însă autorităţile locale şi unităţile de învăţământ trebuie să aibă la dispoziţie instrumentele pentru a putea pregăti aşa cum trebuie: timp, buget, personal pregătit şi reguli clare.”, a declarat Mihaela Nabăr, directorul executiv al Fundaţiei World Vision România.

Despre World Vision România

World Vision România este o organizaţie care desfăşoară programe de intervenţie umanitară de urgenţă, dezvoltare şi advocacy, punând în centrul activităţii sale bunăstarea copilului. Organizaţia se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile şi comunităţile, în scopul depăşirii sărăciei şi nedreptăţii. Fundaţia lucrează cu persoanele cele mai vulnerabile din lume, indiferent de religie, rasă, etnie sau gen.