fbpx

Locuri vechi și noi din București care merită (re)descoperite

Bucureștiul poate fi greu de descifrat și întortocheat pentru călătorii străini, dar cu siguranță le rămâne în suflet și își amintesc de el cu plăcere. Pe de altă parte, localnicii, de abia de curând au început să îl redescopere și reviziteze, așa cum ar face cu orice altă capitală europeană.

„Acest oraș mutilat de zeci de ani de comunism, are nevoie de mai mulți localnici care au făcut pace cu trecutul și care îl acceptă cu virtuțile și defectele lui. Pentru că Bucureștiul reprezintă acel loc în care poate nu te-ai duce niciodată, dar după ce ajungi să-l cunoști, îți marchează existența. Este un oraș construit deasupra unor straturi străvechi de sate, într-un amalgam de stiluri arhitecturale și viziuni nu tocmai clare din punct de vedere urbanistic. Fiecare fereastră, pridvor sau cerdac are povestea sa, iar orice colț de stradă dezvăluie câte puțin din farmecul porții orientului de altă dată. Este un oraș asimetric, confuz, și poate ușor complexat de faptul că nu a reușit să-și impună mai devreme personalitatea sa unică. Bucureștiul este un târgoveț ciudat, metamorfozat, și asta valorează foarte mult azi. Nu doarme aproape niciodată, asumându-și rolul de străjer nedeslușit. Clădirile sale, însă, sunt o emblemă a bunului gust, o mărturie boemă a unei comunități ce a îndrăznit să se ridice din mahala/le”, spune Mircea Constantin, ghid la Local Hosts.

Descoperind Bucureștiul din vârf de deal

Bucuresti 2
Treptele care leagă strada Ienăchiță Văcărescu de Aleea Mitropoliei.
Bucuresti.1 1
Între casele boeme, cu obloane și pridvor din lemn sunt bine pitite scările înguste care duc spre Dealul Mitropoliei.
Bucuresti.3
Palatul Patriarhiei
Bucuresti.2
shot #withgalaxy

Dealul Mitropoliei este special atât prin istoria lui, cât și prin panorama pe care o oferă asupra orașului. Ca să ajungi în vârf, poți să sari peste traseul clasic care începe de la Aleea Dealul Mitropoliei, atât de aglomerată la sărbătorile mari, și să alegi calea alternativă și mai puțin umbaltă. Caută treptele înguste de piatră, flancate de case cu pridvor din lemn, care leagă strada Ienăchiță Văcărescu de Aleea Mitropoliei. O să urci câteva minute bune, o să te mai oprești să admiri casele vechi și o să îți tragi sufletul. La capătul treptelor din piatră e liniște și miroase a busuioc și poți să te răcorești cu apă sfințită din belșug.

Pe vremuri, tot dealul era acoperit de viile domnitorului și ale călugărilor care slujeau la mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena. Azi viile au dispărut și a rămas în locul lor un ansamblul de trei clădiri format din Catedrala Patriarhală, Reședința Patriarhală și Palatul Patriarhiei. Puțini știu că cel din urmă a fost primul imobil din beton armat de la noi și că aici, în 1859, s-a votat alegerea lui Alexandru Ioan Cuza domnitor al Principatelor Române și unirea Munteniei cu Moldova. Palatul Patriarhiei poate fi vizitat în timpul săptămânii (închis pe perioada pandemiei).

Bucuresti.7
Fosta fabrică de ciorapi și tricotaje, reconvertită într-una din cele mai iubite terase din oraș. shot #withgalaxy

De pe Dealul Mitropoliei, cobori pe strada 11 iunie și ajungi la cea mai pestriță terasă din cartier. Când în primăvara lui 2020 au apărut informații că imobilul de secol XIX ar urma să fie demolat de primărie (avizul era deja dat), iar în locul lui ar fi construite blocuri de 8 etaje, bucureștenii au demonstrat că nu rămân indiferenți când vine vorba de locurile pe care iubesc. Petițiile și presiunile pe care le-au făcut, au determinat autoritățile să includă imobilul, reprezentativ pentru patrimoniul industrial din zona Filaretului, pe lista patrimoniului monumentelor istorice.

De aici, spre Dealul Filaretului, mai sunt de făcut câțiva pași și câteva scări de urcat ca să ajungi în cel mai înalt punct geografic al Bucureștiului. Este destul de greu acum să ne închipuim că la mijlocul secolului al XIX-lea, zona dintre ceea ce este azi Parcul Carol și cartierul Rahova, inclusiv Dealul Filaret, era moșia întinsă a unui singur om: vicontele Louis Antoine de Gramont, descendent al unei vechi familii nobiliare franceze. Prin ținuta și calitățile lui, de Gramont i-a impresionat pe domnitorii Țării Românești care l-au naturalizat ca mare logofăt. Ulterior, urmașii lui i-au parcelat și vândut moșia, bucată cu bucată. În 1892, o bucată, mai precis Dealul Filaretului a fost cumpărat de arh. G. A. Suter și transformat într-un un veritabil cartier elvețian din sudul Bucureștiului.

Citește mai mult pe www.natgeo.ro