fbpx
usr

Alianţa USR PLUS denunţă ineficienţa cheltuirii banului public de către administraţia condusă de Daniel Tudorache

Clotilde Armand, candidata Alianţei USR PLUS pentru Primăria Sectorului 1, Diana Buzoianu şi Oliver Păiuşi, candidaţi la Consiliul Local Sector 1, au prezentat, joi, în cadrul unei conferinţe de presă, achiziţiile păguboase efectuate, în contextul pandemiei de COVID-19, de către administraţia condusă de Daniel Tudorache, oferind exemple concrete privind ineficienţa cheltuirii banului public, care au la bază documente şi informaţii oficiale.

În acelaşi timp, în cadrul conferinţei au fost prezentate soluţiile USR PLUS pentru combaterea corupţiei şi a furtului din bani publici la nivelul administraţiilor publice locale.

Clotilde Armand, candidata Alianţei USR PLUS pentru Primăria Sectorului 1, a prezentat cazul holterelor achiziţionate de către Primăria Sectorului 1, precum şi efectele plângerii depuse de către ea la DNA.

“Pandemia a fost folosită pentru achiziţii de la firme de casă, de multe ori fără licitaţie şi la preţuri mari, nejustificate. În această perioadă, cât timp noi am stat acasă, băieţii deştepti au prosperat. Evident, PSD se apără spunând că luptă împotriva virusului, inventează competenţe pentru tot felul de firme de apartament. Luăm exemplul holterelor achiziţionate de Primăria Sectorului 1.

Ce recomandă firma Minimed Solutions să semneze un contract de 54 de milioane de lei? Nimic! Minimed este o firmă de apartament, care aparţine unui fost consilier al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care a fost declarat incompatibil de ANI pentru afaceri suspecte.

Ce recomandă o achiziţie de o asemenea amploare: 2.700 de holtere şi un buget de 11 milioane de euro? Nimeni nu a implementat acest sistem novator în lupta împotriva COVID în Europa. Şi realitatea arată că nici măcar Sectorul 1 nu a implementat acest sistem.

La ora actuală sunt două holtere folosite în cadrul Centrului Caraiman, zi de zi, pentru monitorizarea unor pacienţi care au probleme cardiace. Din cele 1.000 de holtere sau 550, care au fost până la urmă achiziţionate din cele 3.000, două sunt folosite.

Faptul că am intervenit în povestea holterelor din Sectorul 1 a limitat achiziţia: în loc să cumpere 3.000 de holtere, aşa cum era prevăzut, primarul s-a oprit la primele tranşe. Nu a mers mai departe, în ciuda justificărilor repetate în toată presa.

Din păcate, nu ştim ce s-a întâmplat cu telefoanele mobile care au fost achiziţionate, care ar fi trebuit să transmită datele. Sunt 3.000 de telefoane mobile. Ce s-a întâmplat cu ele, unde sunt? În loc să primim răspunsuri clare la aceste întrebări, să întrebăm unde sunt aceste mii de holtere nefolosite, sunt acuzată de fake news”, a declarat Clotilde Armand.

La rândul său, Oliver Păiuşi, candidatul USR PLUS la Consiliul Local Sector 1, a prezentat patru probleme majore identificate numai în ultimele şase luni la nivelul achiziţiilor făcute de administraţia Tudorache: “Avem un computer tomograf, achiziţionat cu suma de 5.950.000 de lei şi care zace în curtea Institutului de Boli Infecţioase ‘Matei Balş’ nefolosit, pentru că aşteaptă proceduri şi avize de funcţionare.

Conform declaraţiilor de presă, începând cu data de 11 mai acest computer trebuia să fie perfect funcţional şi cetăţenii Municipiului Bucureşti să beneficieze de el. Avem la Complexul Caraiman un sistem de telemedicină care ne-a costat mai bine de 40 de milioane de lei, la care a făcut referire colega noastră Clotilde Armand.

Am fost zilele trecute cu colega mea din Comisia de sănătate a Consiliului Local şi am constatat că sistemul monitorizează doi pacienţi în condiţiile în care, conform informaţiilor pe care le avem, sunt achiziţionate 1.500 de holtere. Aproximativ 300 de holtere erau deja achiziţionate din anul 2019 în cadrul acestui sistem de telemedicină.

Avem societatea pe acţiuni, Compania de Investiţii şi Dezvoltare în Sănătate, înfiinţată de către Consiliul Local Sector 1, al cărei acţionar este cu 99%, iar ADP deţine 1% în condiţiile în care unicul acţionar al ADP este tot Consiliul Local. Deci am înfiinţat o societate pe acţiuni cu acţionar unic Consiliul Local. Au primit un buget de aproximativ 290 de milioane de lei. Ce credeţi că au făcut în doi ani? Un spital din hârtie. Ştiţi ce au făcut în ianuarie 2019? Doreau să construiască şase patinoare, asta dorea să construiască Compania de Sănătate.

În concluzie, din punctul nostru de vedere, al consilierilor locali USR, administraţia Tudorache nu a făcut nimic pentru cetăţeni. Consiliul Local are un buget uriaş, de două miliarde de lei, din care numai 800 de milioane sunt venituri nesustenabile, în condiţiile în care DGITL nu ne poate confirma de unde vin aceste sume care apar în acest buget, sume care se regăsesc în investiţii majore, cum ar fi 400 de milioane la renovarea Spitalului Elias şi care, în prezent, după cinci rectificări bugetare, nu mai are niciun leu. Ce se întâmplă cu cele 400 de milioane pentru reconstruirea unităţilor şcolare şi care, în fapt, sunt studii de fezabilitate şi nimic concret?”.

De cealaltă parte, Diana Buzoianu, candidata USR PLUS la Consiliul Local Sector 1, a enumerat principalele reforme care necesită implementate la nivelul administraţiilor publice locale, pentru a preveni şi combate corupţia.

“În contextul COVID, într-o perioadă în care oamenii au trăit poate una dintre cele mai dificile perioade din viaţa lor, conducerea administraţiei publice locale s-a îmbogăţit, practic, pe spinarea cetăţenilor şi locuitorilor Sectorului 1 prin afaceri, bişniţă şi cumetrie. A venit momentul să schimbăm aceste lucruri în Sectorul 1 şi este momentul să spunem clar, să nu ne păcălim singuri: aceste lucruri nu se vor schimba de la sine.

Pe oricine vom întreba, răspunsul va fi acelaşi: ştiinţa şi tehnologia sunt cele care au dus înainte societatea şi pe impostori la tomberonul istoriei. Saltul nostru în viitor se va face în Sectorul 1 prin digitalizare, iar pentru asta trebuie să încetăm să mai fim surprinşi de modul în care achiziţiile publice netransparente duc la furtul din bani publici.

Suntem surprinşi, inclusiv, de faptele de corupţie care ne ţin acaparaţi în propriile noastre oraşe, dar nu facem niciun fel de analiză pe sistemul efectiv de luptă contra corupţiei pe care noi acum îl avem implementat. Dacă e să facem o analiză, concluziile vor fi simple: investim aproape toate resursele pe care noi le avem în lupta contra corupţiei după momentul în care au fost săvârşite faptele. După procese care durează ani, poate găsim vinovatul, dar banii publici niciodată aproape nu sunt recuperaţi.

Aşadar, nu avem un sistem de prevenţie a faptelor de corupţie, iar aici răspunsul este unul simplu: transparenţa până la capăt. Există studii în toată lumea care arată că prin transparentizarea informaţiilor din achiziţiile publice, din toate etapele din achiziţiile publice, duce la scăderea faptelor de corupţie. Nu există o măsură mai potrivită decât transparentizarea prin digitalizare pentru a lupta contra corupţiei.

Este inadmisibil ca în Sectorul 1, raportat la resursele şi bugetul pe care le avem, să nu existe o platformă de transparentizare a informaţiilor cu privire la contractele încheiate de administraţia publică locală. Este inadmisibil ca locuitorii Sectorului 1 să fie nevoiţi să dea în judecată administraţia publică locală ca să aibă acces la informaţii care, altfel, ar fi trebuit să fie publice. Este inadmisibil ca cetăţenii să fie daţi în judecată de către administraţia publică locală pentru că au cerut sau au promovat transparenţa.

Trebuie să începem să promovăm bazele de date deschise. Ar trebui să ne folosim de instrumentele digitale pentru a da acces prin platforme cetăţenilor la toate contractele pe care administraţia publică locală le semnează peste suma de 10.000 de euro. Ar trebui să avem toate studiile de fezabilitate, care au dus la deciziile de a realiza achiziţii publice, publicate, ar trebui să avem documente ulterioare care ne arată cum au fost prestate, efectiv, obligaţiile contractuale.

Haideţi să avem un sistem informaţional geografic implementat, haideţi să conectăm bazele de date astfel încât, în momentul în care luăm decizii cu privire la achiziţiile publice, acestea să fie făcute pe bază de analize concrete, iar nu pe baza unor interese ale unor grupuri restrânse”.