fbpx

Aceste imagini sunt acum amintire. Cum a schimbat coronavirusul strategiile politice. „Cei care vor rămâne offline vor părăsi politica”

La 31 decembrie când în provincia Wuhan se raporta primul focar de coronavirus, nimeni sau aproape nimeni nu a luat în seamă semnalele de alertă venite din China. Ca în întreaga lume, la București, preocuparea era, mai degrabă, pentru scenariile politice ale anticipatelor, iar ceea ce ulterior avea să fie pandemia care a închis lumea pentru câteva luni era tratată ca o simplă răceală. În 26 februarie, când în România se înregistra primul caz de infecție cu Sars -CoV-2, președintele Klaus Iohannis îl desemna premier pe Florin Cîțu, făcând un pas mare către anticipate. Planul a picat rapid însă, în numai două săptămâni România intrând în stare de urgență, cu un Guvern instalat rapid în fața unui pericol pentru care nimeni nu se pregătise.

Despre alegeri, nu s-a mai vorbit o perioadă, iar partidele s-au văzut nevoite să-și schimbe strategia electorală în perspectiva păstrării relevanției pentru un moment, care nici acum nu se știe când va avea loc cu siguranță, în care se vor testa la vot. Totul s-a mutat online, iar Facebook-ul și ZOOM-ul au fost vehiculele comunicării.

Sub amenințarea unui al doilea val de coronavirus, în fața a două rânduri de alegeri, locale și parlamentare, campaniile nu vor mai la fel cu cele cu care eram obișnuiți, mitingurile de forță vor fi doar amintire cel puțin pentru moment. Comunicarea e acum în online, iar oamenii vor fi interesați mai degrabă de soluțiile la problemele/pericolele imediate. Câștigători vor fi liderii care vor construi sentimentul de încredere.

A fost România un caz singular în această criză provocată de coronavirus? Cu siguranță, nu.

„Cu câteva săptămâni înainte de atacul din 11 septembrie din New York, CIA a prezentat presedintelui SUA o informare numita “Bin Laden e hotărât să lovească în Statele Unite”. Teoretic, așadar, știau ce urmează. Psihologic și organizatoric, însă, nimeni nu a fost pregătit.Nici măcar o informație conform căreia un grup de saudiți solicită lecții de pilotaj fără capitolul de aterizare nu a fost investigată serios”, spune deputatul PNL Ovidiu Raețchi.

De ce? Pentru că aparatele statale și birocrațiile nu au suficientă energie și suficiente resurse pentru a trata serios amenințările noi, atipice, cu care nu sunt obișnuite, fiind prea ocupate oricum cu problemele de zi cu zi.

Citește continuarea pe www.hotnews.ro